LEADER
2023-2027

LEADER
2014-2020

MENU

Informații generale privind implementarea SDL prin intermediul LEADER

Secțiuni: 
Analiza nevoilor de dezvoltare și a potențialului zoneiIdentificare nevoilorComponența parteneriatului și procesul de implicare a comunității în dezvoltarea strategieiAcțiunile realizate pentru implicarea comunității în procesul de elaborare a SDL
Puncte tari / Puncte slabe / Oportunități / Amenințări

Analiza nevoilor de dezvoltare și a potențialului zonei

Puncte tari

  • existența unui precedent în elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală, ceea ce indică o experiență sporită în implicarea comunității și utilizarea feedback-ului în procesul de planificare, dar și în implementarea proiectelor la nivelul microregiunii;
  • existența unei comunități interesate și dispuse să dezvolte inițiative antreprenoriale atât în domenii agricole, cât mai ales în domenii non-agricole (servicii, turism, transporturi, producție, industria lemnului, pielărie, etc.);
  • existența unui patrimoniu arhitectural, istoric și cultural bogat, care poate crește atractivitatea turistică a zonei;
  • proximitatea unor orașe importante, precum Orșova, Drobeta Turnu-Severin, Reșița și Caransebeș;
  • existența unor autorități publice locale active și orientate către sprijinirea comunității în dezvoltarea de afaceri și generarea de valoare adăugată la nivel local;
  • existența unui număr ridicat de unități de învățământ, asigurând pregătirea populației tinere la nivel primar, gimnazial și liceal;
  • existența unei generații tinere cu spirit antreprenorial activ, cu studii superioare și cu capacitatea de a dezvolta afaceri la nivelul microregiunii, în domenii generatoare de valoare adăugată;

Puncte slabe

  • comunicare îngreunată între localități și locuitori pe fondul teritoriului fragmentat și specific zonei montane;
  • potențialul turistic al zonei nu este promovat la capacitate maximă, deși există multiple atracții și forme diverse de turism practicate în microregiune;
  • existența unei tendințe accelerate de îmbătrânire a populației, concomitentă cu exodul rural puternic al tinerilor către mediul urban;
  • migrația accelerată a forței de muncă în străinătate, în special în rândul populației de vârstă medie, fapt ce generează fenomene sociale negative (abandon școlar, familii monoparentale, abandonul copiilor de către părinți, infracționalitate juvenilă);
  • existența unui număr mare de persoane angrenate în agricultura de subzistență sau în alte activități remunerate necorespunzător din lipsa locurilor de muncă sau a unui context favorabil pentru afaceri proprii;
  • lipsa sectoarelor economice diversificate, ceea ce contribuie la lipsa locurilor de muncă locale;
  • resurse financiare limitate pentru investiții în marketing și promovarea afecerilor locale;
  • existența unui gradul scăzut de utilizare a locurilor de cazare, din cauza facilităților slab dezvoltate;
  • investițiile reduse în sectorul terțiar;
  • inexistența infrastructurii educaționale preșcolare;
  • infrastructură de bază deteriorată și slab echipată;
  • dificultăți întâmpinate în accesarea fondurilor; nerambursabile datorate lipsei cunoștințelor în domeniu;
  • scăderea sau migrarea tinerilor/elevilor către alte localități mai dezvoltate, fapt ce poate duce la desființarea unităților de învățământ;
  • insuficiența programelor și resurselor dedicate educației și consilierii sociale în școli și comunități;
  • inexistența modalităților de sprijin pentru copiii vulnerabili, expuși riscului de abandon școlar și formelor extreme de sărăcie;
  • existența unei rate ridicate a sărăciei în 5 dintre cele 11 UAT-uri;
  • lipsa / deficitul infrastructurii sanitare în localitățile rurale de la nivelul teritoriului

Oportunități

  • sectoarele industriale precum prelucrarea lemnului, pielăria și alte servicii non-agricole (turism, agrement, înfrumusețare, etc.) pot fi încurajate pentru a diversifica economia și a crea locuri de muncă, existând cerere semnificativă în acest sens;
  • modernizarea/extinderea structurilor de cazare, extinderea facilităților și sporirea gradului de confort;
  • atragerea de finanțări destinate comunităților defavorizate sau izolate (cu accent asupra copiilor în plasament, copiilor proveniți din familii monoparentale, copiilor aflați în situații de risc și de sărăcie extremă);
  • existența unui număr considerabil de persoane cu spirit antreprenorial, care pot contribui la creșterea activităților generatoare de valoare adăugată la nivelul regiunii și la crearea de noi locuri de muncă;
  • investițiile în infrastructura de bază, socială și servicii, care pot crește atractivitatea zonelor rurale;
  • creșterea interesului turiștilor români și străini pentru zonele cu potențial turistic și ecoturistic valoros;
  • posibilitatea de a contribui la reducerea impactului asupra mediului și la crearea de locuri de muncă prin dezvoltarea afacerilor „verzi”.

Amenințări

  • îmbătrânirea accelerată a populației rurale, concomitent cu accelerarea exodului rural;
  • migrația forței de muncă provenită din rândul locuitorilor de vârstă mijlocie către alte state, cu impact asupra vieții de familie și dezvoltării psiho-sociale armonioase a copiilor;
  • degradarea unor elemente de infrastructură deja existente;
  • amplificarea nivelului de izolare a unor comunități locale;
  • exodul personalului medical către zone mai puternic dezvoltate;
  • degradarea stării de sănătate a populației și inclusiv a capacității de muncă a acesteia, ca urmare a accesului deficitar la servicii medicale de calitate;
  • pătrunderea pe piața locală a unor agenți economici cu putere economică ridicată, susceptibili să afecteze înființarea de noi firme private la nivelul teritoriului;
  • degradarea unor elemente de infrastructură deja existente în lipsa atragerii de investiții direcționate către refacerea/ extinderea/modernizarea acestora.

Identificarea nevoilor

N1 - nevoia 1

Lipsa unor soluții inteligente pentru creșterea potențialului de dezvoltare și de coeziune a spațiului rural

N2 - nevoia 2

Inexistența infrastructurii de supraveghere video a spațiilor publice (CCTV)

N3 - nevoia 3

Lipsa unor măsuri de eficientizare energetică, de reducere a emisiilor de carbon și de utilizare rațională a surselor convenționale de energie, concomitent cu slaba proliferare a energiei regenerabile în teritoriu

N4 - nevoia 4

Lipsa valorizării patrimoniului cultural local tangibil și intangibil (biserici ce constituie monumente istorice, repere culturale relevante din teritoriu)

N5 - nevoia 5

Lipsa sprijinului acordat pentru reabilitarea dispensarelor și a centrelor comunitare, inclusiv lipsa integrării unor elemente de digitalizare în funcționarea acestora

N6 - nevoia 6

Insuficienta susținere a capitalului antreprenorial, în special la nivelul tinerilor și femeilor din comunitate

N7 - nevoia 7

Insuficienta dezvoltare a capitalului antreprenorial denotată de lipsa înființării și dezvoltării de afaceri mici în plan local care vizează sectorul non agricol

N8 - nevoia 8

Soluționarea problemelor sociale cu care se confruntă populaţia tânără (abandonul parental, lipsa reperelor morale, excluziunea socială)

N9 - nevoia 9

Lipsa unor centre tip after-school sau centre care să susțină tinerii vulnerabili din teritoriul vizat și programele de tip școală după școală în mediul rural

N10 - nevoia 10

Lipsa de cooperare care ar putea conduce la reducerea capacității de răspuns a autorităților publice la nevoile
comunității

Componența parteneriatului și procesul de implicare a comunității în dezvoltarea strategiei

Descrierea caracterului incluziv si nediscriminatoriu al parteneriatului

Parteneriatul are un caracter incluziv și nediscriminatoriu, asigurând participarea și implicarea tuturor părților interesate, fără a exista distincții sau discriminări pe bază de origine etnică, sex, vârstă, orientare sexuală, dizabilitate sau alte criterii similare. Parteneriatul promovează diversitatea și respectă demnitatea fiecărui membru și parte interesată.

Cu scopul de a evidenția caracterul incluziv și nediscriminatoriu, parteneriatul are în vedere:

  • asigurarea participării echitabile: toți stakeholderii au dreptul și posibilitatea de a participa la procesele decizionale și de a beneficia de rezultatele obținute;
  • respectarea diversității: în cadrul parteneriatului se respectă diversitatea în toate formele sale (diversitate culturală, socială, economică și de altă natură);
  • asigurarea unei accesibilități crescute: parteneriatul împiedică discriminarea de orice fel și asigură tuturor partenerilor șanse și oportunități egale;
  • asigurarea unei transparențe sporite: comunicarea și procesele decizionale vor fi transparente, astfel încât toți partenerii să fie bine și corect informați în legătură cu modul în care se iau deciziile;
  • combaterea discriminării: parteneriatul va adopta măsuri active pentru a preveni și combate discriminarea, promovând un mediu în care nicio persoană să nu fie marginalizată sau tratată incorect.
Descrierea interesului și implicării în dezvoltarea teritoriului a partenerilor din cadrul fiecărui sector:

Autoritățile publice locale

Autoritățile publice locale manifestă un interes sporit în susținerea comunităților pe care le administrează, a prin accesarea fondurilor în domenii esențiale pentru cetățeni, propunându-și, totodată să sprijine implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL), recunoscând potențialul acesteia în combaterea șomajului, reducerea sărăciei și facilitarea accesului la finanțare pentru proiectele de importanță locală.

Sectorul privat

Partenerii privați doresc să contribuie activ la dezvoltarea economiei locale, generând valoare adăugată prin implementarea unor măsuri de sprijin pentru agenții economici, adaptate la particularitățile mediului de afaceri local. Agenți economici operează în principal în sectoarele economice care au fost identificate și în analiza diagnostic ca fiind reprezentative pentru microregiune, respectiv: comerț (10,34%), servicii turistice (31,03%), agricultură (37,93%).

Societatea civilă

Reprezentanții societății civile doresc să susțină interesele membrilor asociați, implicându-se activ în promovarea, animarea și reprezentarea acestora pentru o implementare eficientă a măsurilor incluse în cadrul SDL al teritoriului omogen Poarta Almăjului.

Acțiunile realizate pentru implicarea comunității în procesul de elaborare a SDL

În vederea implicării comunității în procesul de elaborare a SDL au fost derulate acțiuni de animare în toate cele 11 UAT-uri acoperite de GAL Poarta Almăjului, în cadrul cărora au fost distribuite chestionare care au avut menirea de a identifica nevoile concrete resimțite la nivelul fiecărui teritoriu, nevoi ce au fost adresate și acoperite prin intermediul obiectivelor și măsurilor propuse în strategie. Numărul total al chestionarelor completate a fost de 168.

De asemenea, au fost organizate patru întâlniri ale partenerilor la nivelul teritoriului, în localitățile reprezentative, precum Iablanița, Mehadia, Luncavița și Băile Herculane. Aceste întâlniri au abordat direcțiile propuse de comunitățile locale în activitățile de animare anterioare, precum și rezultatele centralizării și analizelor chestionarelor. Dezbaterile au contribuit la definirea principalelor orientări strategice pentru Strategia de Dezvoltare Locală.

Toate informațiile despre
SDL - Strategia de dezvoltare locală
Copyright © 2010 - 2024 GAL Poarta Almăjului - Toate drepturile rezervate. Informațiile și documentele furnizate în acest portal web sunt distribuite GRATUIT și nu sunt destinate comercializării. 
Acest portal web nu reprezintă poziția oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea și coerența acestor informații aparține celor care administrează site-ul.
webdesign & hosting by